Ceata tinerilor de la colindat și de la verjel – cu toate gesturile lor magice – are de trecut acum proba prin ochii comunității. Însurații știu cum se face jocul și tot ei îl încep. Abia după o vreme intră în joc și tinerii – și li se face (mij)loc.
La început, noi – studenții de la etnologie -, am privit jocul din podul căminului cultural. Și am văzut cum se ridică oamenii de la mesele pline de bucate și caută jocul ceterașilor. O clipă, din balcon, uitându-ne la chipurile lor, ni se părea că îi vedem stingheri atunci când se țineau în brațe. Foarte serioși. Pe-aproape oficiali. Aproape străini. Apoi, adumbriți… legănați… și duși de o trăire dragă, privindu-se față în față – Joc de-nceput. Jocul ăsta de-nceput, plutind oarecum deasupra, de la vechea împărăție, până-n satele Chioarului și mai departe, pune ceva magic în sângele oamenilor de-aici. Se leagănă și se îmblânzesc. Se cunosc și se recunosc. Și-apoi se-adună. Privim din podul căminului cultural. Sub noi e legănare. Coborâm în mijlocul lor. Și ei ne prind în brațe…
Vă invităm să „citiți” mai departe bucuria noastră de a fi împreună cu oamenii frumoși din Copalnic-Mănăștur, într-un material realizat de colegul nostru Daniel Pop.
Mulțumim pentru găzduire domnule primar – Vasile Mihalca, domnule viceprimar – Vlad Costin, om bun și drag – Grigore Chira.
Sursa: Studii Culturale – Etnologie | Facebook. Video: Jurnal de Etnolog | Youtube